Modificări şi completări la Codul Muncii
Onorate Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi Deputaţi,
Daţi-mi voie, pentru început, să exprim un cuvânt de apreciere pentru autorii acestui proiect de lege. Modificarea a 41 de articole din Codul Muncii reprezintă un efort lăudabil şi o muncă considerabilă atât din partea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cât şi din partea Comisiei Parlamentare Protecţie Socială, Sănătate şi Familie.
Printre cele mai pozitive modificări aş menţiona eliminarea limitei de vârstă pentru îngrijirea de copiii invalizi, ceea ce ar permite părinţilor sau tutorilor să îngrijească de invalizii din copilărie şi după împlinirea vârstei de 16 ani. O altă modificare salutabilă este posibilitatea părintelui de a-şi suspenda contractul de muncă pentru a îngriji de copilul bolnav până la vârsta de 10 ani, în loc de 7 ani. Libertatea oferită femeilor, care îngrijesc de copii până la vârsta de 6 ani, de a lucra suplimentar sau în schimb de noapte, de asemenea, este un lucru rezonabil. Nu decide leguitorul, ci decide femeia în funcţie de împrejurările familiale.
În ceea ce priveşte angajatorii, o modificare bună pentru ei este cea a articolului 184, articol care prevede garanţii în caz de încetare a contractului de muncă. Prin modificarea făcută angajatorii vor avea o libertate mai mare în concedierea angajaţilor care nu corespund funcţiei deţinute. Tot în acest context, aş menţiona că dacă dorim să atragem investitori, care să deschidă masiv noi locuri de muncă, se cere o revizuire şi mai profundă a Codului Muncii.
Pe lângă modificările propuse, care aduc o îmbunătaţire considerabilă a Codului Muncii, consider că sunt şi o serie de modificări care ridică anumite semne de întrebare.
Având în vedere că art. 8 intrezice în mod expres discrimnarea pe criteriu de sex, este neclar de ce a fost nevoie să fie propuse 8 alineate noi în care se menţionează doar un singur criteriu de discriminare, cel de sex. Se crează impresia că s-a mers după principiul „unu scriem şi doi în minte”. Sunt impotriva oricărei discriminări, dar în acelaşi timp sunt categoric împotirvă evidenţieirii unui gen de discriminare în detrimentul altor genuri de discriminare. De aceea, propun excluderea în lectura a doua a punctului 4 din acest proiect de lege.
O altă rezervă ridică înlocuirea în unele articole ale cuvintelor „femeile”,”părinţii”, „tatăl” cu cuvintele „salariaţii” şi „persoanele”. Şi în acest caz se crează impresia că se propun anumite modificări, care ulterior vor aduce confuzie. Renunţarea la termenii care în mod tradiţional reprezintă şi susţin valorile familiei, va submina instituţia familiei care şi fără aceasta se confruntă cu o serie de mari provocări. De aceea, propun să păstrăm termenii consacraţi pentru părinţi de tată şi mamă, fără că să-i înlocuim cu alte noţiuni postmoderne.
Aş vrea, de asemenea, să menţionez că susţin propunerea Direcţiei juridice a Parlamentului de a lăsa noţiunea de hărţuire sexuală aşa cum este ea definită de Legea cu privire la egalitate de şanse între bărbaţi şi femei. Definirea noţiunii de hărţuire sexuală pentru fiecare context aparte va duce la confuzie, interpetări şi aplicări eronate ale legii. De accea, propun să omitem această definiţie din actualul proiect de lege.
Acestea fiind spuse, propun că acest proiect de lege să fie susţinut în prima lectură.
Vizita la Şcoala din Satul Natal
Ieri am fost in satul natal cu ocazia oferirii Gimnaziului din Pînzăreni a numelui scriitorului Nicolae Dabija. Am fost primit foarte cald de directoarea şcolii, Dna Ţîgîrlaş Maria, însoţită de un elev care ne-a întâmpinat cu pâine şi sare. Apoi o profesoară m-a condus în clasa în care am învăţat. Ajungând lângă banca în care am stat, m-am oprit pentru câteva minute. S-au trezit multe amintiri plăcute, dar şi o nota de tristeţe realizând că am stat în această bancă cu 35 de ani în urmă. Mi-am dat seama, odată în plus, că viaţa trece aşa de repede, dar totuşi m-am bucurat să trăiesc asemenea clipe memorabile. La eveniment am fost împreună cu ambii fii, Stas şi Eugen. De asemenea, m-am bucurat să-l vad şi pe tata la şcoală. El, de fapt, a fost constructorul principal al clădirii şcolii, lucru pe care i l-a spus dlui Dabija cu un sentiment special. Când mi s-a oferit cuvântul, le-am urat copiilor cuvintele Domnului Isus ca ei să caute în viaţa mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, iar celelalte lucruri li se vor da pe de asupra.
Evenimentul a fost inedit şi prin faptul ca cel a cărui nume a fost conferit Gimnaziului a fost prezent în propira persoană la sărbătoare. Poeziile recitate şi istorioarele povestite de maestru au fost ascultate cu mare interes de copii. Personal, mi-a plăcut mult istoria cu lupul. Într-o zi de iarnă, când în copilărie dl Nicolae se ducea la şcoală în satul vecin, în mijlocul drumului era un lup. În loc să se întoarcă acasă, Nicolae şi prietenul său au înconjurat vreo doi km ca să ajungă la şcoală. Explicaţia a fost că ei aveau lecţia de geografie şi că se temeau de învăţătorul de geografie mai mult decât de lup. Apoi a mai adăugat zicând în glumă, ca în timpul copilăriei sale lupii trăiau în pădure, iar acum s-au retras în politică. Cred că a fost o sărbătoare reuşită, care în timp va deveni o frumoasă piatră de aducere aminte…
16 mai 2010 – Festivalul “Dumnezeu iubeşte Familia”
Pornind de la faptul că familia este prima instituţie creată de Dumnezeu şi având în vedere că ziua de 15 mai este Ziua Internaţională a Familiei, care prin Hotărârea Parlamentului RM din 7 mai 2010 a fost inclusă în lista zilelor de sărbătoare ale Republicii Moldova, următoarele Biserici Creştine din Moldova: Uniunea Bisericilor Creştine Evanghelice Baptiste, Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice (Cultul Penticostal), Uniunea de Biserici a Creştinilor Adventişti de Ziua a Şaptea, Creştini ai Evangheliei Depline, au decis să organizeze pe 16 mai Festivalul „Dumnezeu iubeşte familia”. Scopul Festivalului este promovarea valorilor creştine şi a importanţei rolului familiei în societate.
În ultimii ani societatea noastră este inundată de mari probleme sociale, multe din ele fiind legate de provocările cu care se confruntă familia: abuzul, violenţa, divorţul, avortul, migraţia. Este relevant că pentru anul 2010 ONU a propus genericul „Impactul migraţiei asupra familiei din întreaga lume”.
Potrivit datelor oficiale, în anul 2009 au fost înregistrate peste 26 000 căsătorii şi aproape 12 000 de divorţuri. A crescut numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei. Astfel, dacă în 1990 ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei era de 11% din totalul nou-născuţilor, apoi în ultimii ani este de aproximativ 23%. Se menţine înaltă rata avorturilor, în jur de 16000 pe an, 10% din avorturi fiind făcute la adolescente. Creşte numărul de minori, care comit infracţiuni, 12,1% din numărul total de infracţiuni. Totodată, creşte şi numărul părinţilor care abuzează în diferite forme copiii lor. S-a mărit numărul infracţiunilor contra familiei şi minorilor cu 52,1 % şi a celor privind viaţa sexuală cu 25,9%. Din cauza slăbirii relaţiilor de familie creşte traficul de fiinţe umane.
Festivalul care va fi organizat duminică în PMAN, cât şi rugăciunile care vor fi rostite acolo, vor oferi un suport moral şi spiritual pentru familii, vor fi o mare bucurie pentru copii şi, totodată, vor sensibiliza opinia publică, în privinţa necesităţii stringente de a reveni la valorile creştine ale familiei. Este imperativ necesar să unim toate eforturile şi resursele pentru a asigura copiilor noştri un viitor fericit şi binecuvântat de Dumnezeu!
Duminică 16 mai la ora 17.00, în PMAN – Festivalul: „Dumnezeu iubeşte familia!”
15 Mai – Ziua Familiei
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 07 mai intiativa legislativa prin care ziua de 15 mai este declarată Ziua Familiei. Chiar dacă la început includerea acestei chestiuni în ordinea de zi a Parlamentului a stârnit unele polemici, totuşi, în urma dezbaterilor, toţi deputaţi prezenţi în şedinţă au votat unanim hotărârea de a institui sărbătoarea Familiei. A fost primul act legislativ pe care l-am iniţiat şi l-am prezentat în actualul Parlament. Recent APCE a adoptat o rezoluţie întitulată: “Investirea în coeziunea familiei ca un factor de dezvoltare în vremuri de criză”. Săptămâna trecută în Parlamentul României a fost lansată mişcarea “Pentru Demnitate Umană”. Ma bucur, că pe fonul unei tendinţe generale de a renunţa la valori, tendinţă care se simte în special în Vestul Europei, se vede, totodată, apariţia unei mişcări în apărarea valorilor moral spirituale. Chiar dacă nu le vom reuşi pe toate, important este să fim o mărturie sănătoasă pentru cei din jur. Maica Tereza spunea: “pentru un creştin nu este important să fie un om de succes, ci un om credincios…”