Emisiunea din seara de 21 Iulie, de la postul de televiziune Publika TV, cu subiectul: Religia în Şcoli

Foto: Victor Malimon

Cu ajutoare la Ţiganca

Misiunea „Tabea” s-a oferit să-i ajute pe sinistraţi cu un tir de ajutoare umanitare primite din Germania şi Finlanda. Iniţial ajutoarele au fost planificate pentru cele patru sate din raionul Hînceşti, dar după ce-am luat legătura cu consilierul Primului Ministru pe probleme sociale, dl Iurie Bucinschi, am decis să le ducem la Ţiganca. Cu două zile în urmă a cedat un dig din preajma satului Goteşti şi în rezultat au fost inundate cateva case în satul Ghioltosu din comuna Ţiganca, iar alte câteva zeci de case sunt sub pericol de inundaţie. De aceea, au fost evacuate în jur de 50 de familii din aceste sate.

La Cantemir, poliţia a blocat drumul, deoarece şoseaua Cantemir-Cahul era inundată pe porţiunea dintre satele Ghilotosu şi Goteşti. Le-am explicat că ducem ajutoare la Ţiganca şi ne-au permis să trecem. Când am ajuns în sat, la prima vedere, nu era nimic grav, dar după ce am văzut sute de carabineri şi militari dislocaţi în corturi în curtea şcolii, mi-am dat seama că situaţia nu-i simplă de loc. Primarul comunei Ţiganca, dl Petru Handrabura, ne-a primit cu bine, dar ne-a spus că pe moment este mai mult îngrijorat de pericolul care planează asupra comunei, decât de ajutoare. Totuşi, a fost foarte receptiv şi a organizat imediat un depozit unde am descărcat ajutoarele.

În timp ce carabinerii descărcau ajutoarele, am mers cu primarul la locul unde era blocată şoseaua. Am rămas impresionat de modul în care a fost organizat construirea digului. Foarte multă tehnică şi mulţi oameni erau mobilizaţi la lucru. Ne-am urcat pe damba pe unde trece calea ferată şi am rămas uimiţi de marea imensă de apă care se acumulase acolo. Şi când te gandeşti, zice primarul, că ieri la ora opt dimineaţa, acolo creştea lucernă şi porumb. Cât de repede se poate schimba o situaţie, aparent, stabilă şi sigură…

Am revenit la depozit unde toate ajutoarele erau recepţionate şi luate la evidenţă cu mare grijă. I-am servit pe carabineri cu biscuiţi, iar dna care recepţiona ajutoarele a rugat să i se spună exact câte cutii de biscuiţi s-au mâncat. Ne-a mărturisit că primea ajutoare umanitare pentru prima oară. În timp ce descărcam, a venit o maşină cu făină din partea Mişcării Acţiunea Europeană însoţită de dnii Iurie Colesnic şi Anatol Petrenco. Ne-am salutat prietenos, apoi m-au rugat să facem o poză împreună. Văzând maşina noastră cu numere nemţeşti, au glumit zicând că maşina lor tot este cu numere străine, deoarece avea numere de Transnistria.

Înainte de a pleca, am trecut pe la şcoală, unde era sediul staffului. Am schimbat câteva vorbe cu dl Bucinschi, din care am înţeles că în utimele săptămâni este mereu întro stare de alertă maximă şi este destul de epuizat. Ascultându-l, mi s-a făcut de ruşine de persoanele care acuză Guvernul că nu face nimic. Este cu adevărat o mobilizare înaltă şi o dedicare plină de sacrificiu din parte celor care se află pe linia întâi în lupta cu apele…  Dumnezeu să-i păzească pe toţi cei care se află în zonă şi să-i răsplătească pe cei care se implică acordând o mână de ajutor.

Partea I

Partea a II-a

Interviu cu deputatul Valeriu Ghileţchi, preşedintele Federaţiei Baptiste Europene, despre pretenția Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova de a se implica în politică

Europa Liberă: Dle Ghileţchi, din curiozitate întrebăm, v-aţi simţi mai confortabil, dle Ghileţchi, dacă l-aţi avea coleg de parlament pe Prea Sfinţitul Vladimir?

Valeriu Ghileţchi: “Nu aş avea nicio obiecţie dacă Prea Sfinţitul Vladimir ar fi deputat în Parlamentul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Ghileţchi, de ce tocmai acum, din punctul dumneavoastră de vedere, Sinodul Bisericii Ortodoxă din Moldova, subordonată Patriarhiei Ruse, s-a declarat, practic, ferm decis să se înarmeze politic şi ce efecte poate avea acest pas?

Valeriu Ghileţchi: “Eu cred că chiar din momentul când dl Pasat a anunţat despre iniţiativa de a organiza un referendum privind introducerea în mod obligatoriu a Bazelor Ortodoxiei în şcoli era evident că se urmăreşte, mai degrabă, un scop politic şi lucrul acesta s-a făcut cunoscut în zilele acestea. Nu este chiar o surpriză. Rămân încă anumite lucruri necunoscute la ora actuală, nu se ştie exact ce forţe stau în spatele dlui Pasat, care este agenda cu care vine în politică. Faptul că Alianţa pentru Integrare Europeană a anunţat despre agenda sa şi anume când va avea loc referendumul şi alegerile anticipate, l-au făcut pe dl Pasat să-şi anunţe şi el în grabă ceea ce doreşte să facă. Realităţile şi ultimile evenimente politice din Republica Moldova au pus presiune asupra domniei sale şi acum se vede graba cu care se încearcă înregistrarea unui nou partid şi organizarea unei campanii pentru a reuşi, şi pentru a obţine un rezultat în această campanie electorală care ne stă în faţă.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, dle Ghileţchi, instituţia ecleziastică condusă de mitropolitul Vladimir este parte a Bisericii ortodoxe ruse, care este la rândul ei centralizată prin definiţie şi care – prin statutul său – şi-a autointerzis, cel puţin declarativ, să se implice în politic. Cum poate fi explicat în acest caz comportamentul mitropolitului Vladimir şi al celorlalţi membri ai sinodului – ca gest rebel, ca neascultare sau ca urmare a unui proiect mai puţin vizibil în spaţiul public?

Valeriu Ghileţchi: “Este mai greu să explic şi să înţeleg această decizie a Sinodului, pentru că, până în prezent, Biserica a păstrat o anumită distanţă. Este adevărat că Biserica dintotdeauna a influenţat procesele politice şi pe de o parte lucrul acesta nu este de condamnat pentru că menirea Bisericii este să aibă o influenţă benefică în societate. Cuvintele Mântuitorului: „Voi sunteţi sarea pământului, Voi sunteţi lumina Lumii” vorbesc despre această menire a Bisericii de a avea o influenţă în societate. Pe de altă parte, ca să se păstreze această distanţă şi să nu fie identificată Biserica cu o anumită forţă politică, pentru că în acest caz Biserica îşi asumă anumite riscuri şi riscuri destul de mari.”

Europa Liberă: Politicul este un tărâm cu nisipuri mişcătoare…. În ce măsură credeţi că ajungând ca instituţie pe acest tărâm biserica îşi poate pierde din credibilitate, din prestigiu, din – cum s-a autodefinit – calitatea de „for cu autoritate morală supremă?”

Valeriu Ghileţchi: “Este adevărat. Mie, lucrul acesta îmi aminteşte de o altă pildă a Domnului Isus, când el vorbeşte despre două case, o casă zidită pe stâncă şi alta zidită pe nisip. Construcţia acestui nou partid şi implicarea Bisericii deschis în sprijinul unui singur nou partid se aseamănă cu acea pildă a Domnului Isus legată de casa construită pe nisip. Eu cred că pe termen lung Biserica va avea de pierdut prin această implicare deschisă în favoarea unui partid politic din Republica Moldova. Nu există partid care să fie sigur de existenţa sa, de programul pe care şi-l propune, oricând poate să se compromită într-un fel sau altul şi atunci o asociere directă a Bisericii cu un anumit partid poate să compromită şi Biserica. Și apoi mai este un alt element, credincioşii oricum vor vota în funcţie de opţiunile personale pe care le au. Aduci o divizare şi în sânul credincioşilor, de aceea am spus că este foarte important să se păstreze această distanţă şi să nu se identifice Biserica cu o anumită forţă politică, dar să susţină anumite valori, anumite principii de valori spiritual morale şi oamenii să aibă anumită călăuzire din partea Bisericii, dar neapărat cu respectarea acestei distanţe dintre politic şi activitatea Bisericii propriu-zise.”

Europa Liberă: Adepţii transformării bisericii într-un forţă politică combativa ar putea spune că implicarea în politic n-ar fi chiar o noutate – chiar dvs, în calitate de lider al comunităţii baptiste aţi fost şi sunteţi foarte vizibil şi energic în politică. De ce vi s-ar permite Dvs, iar în cazul Bisericii Ortodoxe ar fi ceva reprobabil?

Valeriu Ghileţchi: “Mulţumesc pentru întrebare, chiar mă gândeam dacă o să-mi puneţi această întrebare sau nu. Anul trecut eram încă în calitate de Episcop al Uniunii Bisericii Creştine Evanghelice Baptiste din Republica Moldova. Din momentul când m-am lansat în politică mi-am spuspendat funcţia mea de episcop. Ulterior am transmis această funcţie unui alt slujitor al Bisericii şi m-am lansat în politică ca un cetăţean, pentru că conform mărturisirii credinţei pe care o avem şi conform legislaţiei Republicii Moldova, în calitate de cetăţean, orice credincios baptist, inclusiv un slujitor al cultului baptist, poate să se lanseze în politică din nume propriu, dar nu din numele cultului, din numele Bisericii pe care o reprezintă sau din care face parte. Ceea ce ţine de funcţia pe care o deţin pentru doi ani de zile de preşedinte al Federaţiei Baptiste Europene este o funcţie onorifică, nu este una executivă. Uniunea Bisericilor Creştine Evanghelice Baptiste din Moldova face parte din Federaţia Baptistă Europeană şi este pentru prima oară când ne-a revenit nouă onoarea să deţinem această funcţie de preşedinţie în cadrul Federaţiei Baptiste Europene. Eu înţeleg că există, aparent, o anumită suprapunere, dar eu am tras acea linie de demarcare lasându-mă în politică şi nu am implicat cultul ca atare într-o activitate politică, tocmai din considerentele pe care le-am anunţat mai sus.”

Europa Liberă: Vă preocupă faptul că o biserică ortodoxă combativă politic ar putea tulbura armonia de până acum, aparentă cel puţin, în care au convieţuit biserica majoritară şi celelalte confesiuni?

Valeriu Ghileţchi: “Există o anumită îngrijorare pe care am exprimat-o chiar din momentul în care s-a lansat această iniţiativă de a introduce în şcoli în mod obligatoriu cursul Bazele Ortodoxiei. Consider că prin această iniţiativă şi dacă, eventual, s-ar ajunge la această obligativitate de a preda acest curs în şcolile noastre, s-ar încălca acele drepturi ale minorităţilor religioase şi, într-adevăr, s-ar putea pierde acea pace şi armonie care încă mai trebuie cultivată la noi în societate dar pe care o apreciem şi pe care o avem la ora actuală. Îngrijorarea îmi exprim în legătură cu această iniţiativă şi acum şi mai mult în legătură cu declaraţia Sinodului Bisericii Ortodoxe.”

Sursa: Europa Liberă
http://www.europalibera.org/content/article/2074229.html